Vă spun sincer: testul acesta NU este deloc greu.  Ca grad de dificultate, este la nivelul examenului de admitere la FJSC, dar este un test de departe mai ușor, comparativ cu nivelul testului grilă care se dă la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Există, desigur, câteva capcane pe care, din acest moment, vă invit să le descoperiți!

Am aruncat mănușa! Sper doar să am motive să ofer acest premiu din inimă, odată cu întreaga mea admirație, aceluia/aceleia care va rezolva integral testul de mai jos.

Testul rezolvat se va trimite pe adresa de e-mail alexandru.cohut@gmail.com până la data de 30 mai 2012.  Așadar succes!

TEST GRILĂ    -    LIMBA ROMÂNĂ
Alege varianta corectă:
1.    Corect este:
a.  fapte umaniste
b. fapte umanitare

2.    Corect este:
a.  El se riscă făcând asta.
b.  El  riscă făcând asta.

3.    Punctuația corectă este:
a.  Dorim, însă, a preciza că…
b  Dorim însă a preciza că…

4.    Corect este:
a.  Ceea ce a devenit vom afla în curând.
b.  Ceea ce a devenit, vom afla în curând.

5.    Prescurtarea corectă este:
a.   cf. = conform
b.   cf. =  lat. confer (compară)

6.    Prescurtarea corectă este:
a. Gheorghe = Ghe.
b. Gheorghe = Gh.

7.    Corect este:
a.  Culoarea mingei
b.  Culoatea mingiei

8.    Corect este:
a. Hai, fată!
b. Hai, fato!

9.    Corect este:
a. Mereu Andrei  aberează când vine vorba despre…
b  Mereu Andrei  se aberează când vine vorba despre…

10.    Corect este:
a.  cercetări preliminarii
b.  cercetări preliminare

11.    Corect este:
a.  vis-a-vis de magazin
b.  vizavi de magazin

12.    Corect este:
a.  Atât ea, cât și el au plecat.
b. Atât ea, cât și el a plecat.

13.    Corect este:
a.   Ea sau el va pleca.
b.  Ea sau el vor pleca.

14.    Corect este:
a. Nici ea, nici el nu va pleca.
b. Nici ea, nici el nu vor pleca.

15.    Corect este:
a.  Nu le prii mâncarea.
b.  Nu le priii mâncarea.

16.    Corect este:
a.   optisprezece
b.   optsprezece

17.    Corect este:
a.  E deschis până  la orele 20.
b.  E deschis până la ora 20.

18.    Corect este:
a.  Aș zăcea în pat toată ziua.
b.  Aș zace în pat toată ziua.

19.    Corect este:
a. În maxim 3 zile…
b. În maximum 3 zile…

20.    Corect este:
a.  Voiam să îți zic că plec.
b. Vroiam să îți zic că plec.

21.    Corect este:
a.  Cei mai bine plătiți salariați…
b.  Cel mai bine plătiți salariați…

22.    Corect este:
a.  Îmi plac rochiile roze.
b.  Îmi plac rochiile roz.

23.    Corect este:
a.  Nu iau decat mere si gutui.
b.  Iau decât mere și gutui.

24.    Corect este:
a.  Liniște! Să nu se audă musca!
b.  Liniște! Să se audă musca!

25.    Corect este:
a.   A căzut din cauza gheții.
b.   A căzut datorită gheții.

26.    Corect este:
a.  O mie și una de nopți
b.   O mie una de nopți

27.    Corect este:
a.  folosirea unei limbi române cât mai limpede…
b.  folosirea unei limbi române cât mai limpezi…

28.    Corect este:
a.  Paremise că…
b. Pare-mi-se că…

29.    Corect este:
a. Pasămite că…
b. Pasă-mi-te că….

30.    Corect este:
a.  Mi-e foame, așa că voi servi masa în oraș.
b.  Mi-e foame, așa că voi lua masa în oraș.

Noţiunea de text este cuprinzătoare. Noi vom înţelege prin “text” orice mesaj verbal scris. În cele ce urmează ne vom referi la textul de tip argumentativ, care are precizată o temă, motiv pentru care vom depăşi etapa generării ideilor pentru formularea unei teme. Vom aborda problematica textului din două perspective:

A) ca un întreg organizat;

B) ca un fapt de stil.

A)  Dacă un text se realizează ca o propoziţie sau ca o frază, regulile sale de alcătuire vor fi regulile de sintaxă a propoziţiei sau a frazei. Însă, dacă textul depăşeşte aceste dimensiuni, organizarea sa trebuie explicată cu ajutorul unor noţiuni şi reguli diferite.

Noţiunile folositoare în această privinţă sunt: coerenţa şi coeziunea.

1. Coerenţa e o calitate a textului referitoare la conţinutul său şi priveşte informaţia pe care un text o vehiculează. Pentru a fi coerent, un text trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) Să furnizeze informaţie necontradictorie, deoarece o informaţie contradictorie face ca mesajul să nu poată fi înţeles.

Iată un text, formulat în timpul unei runde de debate: „O informare corectă, obiectivă şi unitară se poate realiza doar în şcoală. Elevii sunt încurajaţi, de asemenea, de către profesori să utilizeze internetul şi să se informeze cu ajutorul ONG-urilor.”

Informaţia din acest text este contradictorie, pentru că adverbul „doar” exclude posibilitatea informării alternative. Mesajul transmis este fie că emiţătorul nu are proprietatea termenilor, fie că el reproduce un text al altcuiva într-un mod total nefericit. Receptorul nu va mai fi atent la conţinut, ci la intenţiile emiţătorului.

În cazul unei dezbateri, debaterii trebuie să fie atenţi ca informaţia transmisă prin intermediul argumentării să nu contrazică informaţia transmisă prin intermediul contraargumentării, în cadrul aceluiaşi discurs sau în discursuri succesive, pentru a respecta regula informaţiei necontradictorii.

b)  Pe măsură ce se dezvoltă, un text trebuie să aducă informaţie nouă, fără a se limita la informaţia oferită în primul/primele enunţ/enunţuri (primul discurs).

Trebuie eliminată informaţia redundantă de tipul următor: „Prin lege, cadrele didactice vor primi salarii mărite cu 50%. Aceasta înseamnă că fiecare profesor va primi în plus jumătate din salariul lunar.” E de aşteptat ca al doilea enunţ să aducă o informaţie nouă, suplimentară, o explicaţie în amănunt, nu o reluare a informaţiei sub altă formă.

În cadrul unei runde de debate, afirmatorul/negatorul trebuie să asigure progresul dezbaterii, prin reconstrucţie/respingere a cazului, nu să reia argumentele prezentate anterior.

c)  Între informaţiile furnizate de text trebuie să existe legătură.

Iată un exemplu în care legătura între informaţiile furnizate de un text nu se realizează: „O valiză-diplomat conţinând 120 000 de dolari falşi a fost găsită abandonată în curtea unei locuinţe de pe strada Castanilor. Pe strada Castanilor nu e de fapt nici un castan, ci sunt numai doi plopi.”

Informaţiile din cele două enunţuri nu se contrazic, doar că nu au nici o legătură, referindu-se la aspecte diferite. În debate, trebuie urmărită linia de argumentare/ contraargumentare, fără a o abandona, pentru a face referire la aspecte neimportante, nerelevante faţă de moţiune.

2.    Coeziunea se referă la mijloacele gramaticale pe care le folosim pentru a da aspectul unui text organizat. Coeziunea priveşte, prin urmare, forma textului.

Mijloacele întrebuinţate pentru a da textului o structură organizată sunt:

a)    Să se utilizeze paragrafele şi alineatele: acestea trebuie să marcheze, în primul rând, cele trei părţi mari ale textului (introducere, cuprins şi încheiere) şi, în al doilea rând, trebuie să indice, clar, argumentele/contraargumentele. De exemplu, un text argumentativ al afirmatorului, poate fi structurat astfel:

(INTRODUCERE)

(alineat): enunţarea temei (şi a direcţiei de dezvoltare a temei); (alineat): definirea termenilor;

(alineat): enunţarea şi explicarea ideii centrale, a criteriului.

(CUPRINS)

(paragraful 1): Argumentul 1

- afirmaţia ce cuprinde ideea principală;

- dezvoltarea, explicarea, dovedirea argumentului;

- concluzii.

(paragraful 2): Argumentul 2

- afirmaţia ce cuprinde ideea principală;

- dezvoltarea, explicarea, dovedirea argumentului;

- concluzii.

(CONCLUZIE)

(alineat): impactul şi relevanţa faţă de temă.

Observaţie: alineatul este un fragment de text (de dimensiuni reduse) care începe cu un rând retras, pentru a marca schimbarea ideii; paragraful este un pasaj al unui text marcat printr-un alineat, eventual şi printr-un semn grafic special-litere, cifre etc; paragraful deci este un fragment unitar dintr-un text care cuprinde o anumită idee/ argument. Textul poate utiliza alineatele pentru a redacta la două sau la trei rânduri, în interiorul textului.

b)     Să fie folosiţi conectorii logici în utilizarea alineatelor, a paragrafelor şi pentru a marca elementele constitutive ale argumentului: adverbe şi locuţiuni adverbiale, locuţiuni pronominale/adverbe (locuţiuni adverbiale) relative, locuţiuni conjucţionale. Acestea se despart prin virgulă de restul enunţului –de regulă – şi contribuie la respectarea paralelismului sintactic.

Conectorii sunt de mai multe tipuri:

- conectori de premisă: „în primul rând”, „în al doilea rând”, pe de o parte”, „pe de altă parte”, „pentru început”etc;

- conectori de susţinere, ai explicaţiei, de exemplificare, ai comparaţiei, ai cauzalităţii: „din această cauză”, „în această privinţă”, „în ceea ce priveşte” (N.B!: această locuţiune conjucţională este invariabilă, motiv pentru care verbul din componenţă nu se acordă – nu este corectă formularea de tipul „în ceea ce privesc banii”), „din acest motiv”, „de asemenea”, „de exemplu”, „pentru că”, „deoarece”, „fiindcă”, ”spre deosebire de”, „precum”, „la fel ca” etc;

- conectori de concluzie (de încheiere): „în concluzie”, „prin urmare”, „de aceea”, „aşadar”, „ca atare”, „în consecinţă”etc.

B)    Mesajul unui text poate fi analizat şi din perspectiva stilului.Termenul acesta are mai multe înţelesuri. Ne vom referi, însă, la stilul lingvistic individual, caracteristic discursului de tip argumentativ. Avem în vedere faptul că mesajul poartă „amprenta” emiţătorului său, fiind un fapt de stil individual, un mod specific de a comunica al unei persoane. De aceea, limbajul utilizat trebuie să aibă anumite însuşiri, denumite: calităţi generale ale stilului şi calităţi particulare ale stilului, pe de o parte şi elemente de retorică, pe de altă parte.

Calităţile generale ale stilului – obligatorii:

Corectitudinea: respectarea tuturor regulilor de scriere, de gramatică şi de sintaxă ( vezi documentul anterior);

Claritatea:  înlănţuirea logică a ideilor, astfel încât mesajul să fie uşor de înţeles. Trebuie evitate: nonsensul, exprimările echivoce, ambigue;

Proprietatea termenilor: folosirea cuvintelor în mod adecvat, în raport cu ideea pe care vrem să o exprimăm. Cel mai reprezentativ exemplu de improprietate stilistică e replica lui Caţavencu: „…nu voi să recunosc epitropia bucureştenilor, capitaliştilor asupra noastră „- „capitalist” este folosit cu sensul de „locuitor al capitalei”, aşa cum pentru Simona Senzual termenul „cabanoşi” se referă la „ cei care locuiesc în cabane”(sic!);

Precizia: folosirea numai a atâtor cuvinte, propoziţii, fraze câte sunt strict necesare, fără digresiuni, pleonasme, exprimări tautologice sau prolixe.

Puritatea termenilor: folosirea termenilor admişi de normă, fără exprimări vulgare, licenţioase, imprecaţii sau invective (înjurături, jigniri).

Calităţile particulare ale stilului (doar cele permise în textul argumentativ) – facultative:

Naturaleţea: se referă la un mod firesc de exprimare, fără afectare şi fără preocuparea vizibilă de a şoca cititorul;

Armonia: a oferi echilibru părţilor textului (coeziunea);

Fineţea: exprimarea subtilă, rafinată, care să sugereze o educaţie elevată a emiţătorului.

Elemente de retorică, adică arta de a convinge, în cazul de faţă, printr-un discurs scris. Scopul debater-ului este acela de a informa, de a emoţiona şi de a plăcea. Informaţia este asigurată prin argumente, care cuprind raţionamente şi dovezi, apelând la raţiune. Ceea ce emoţionează şi face să placă cititorului ceea ce citeşte ţine de stilul artistic. De aceea, ne vom referi la două mijloace artistice ale limbajului: figuri retorice (de gândire) şi figuri semantice.

Figuri retorice sau figuri de gândire sunt mijloace lingvistice prin care emiţătorul încearcă să convingă cititorul apelând la judecăţile lui de valoare; acestea nu pot înlocui argumentele:

-          întrebarea retorică: pune pe gânduri, fără a aştepta un răspuns (ex.: „Oare asta ne dorim? Acesta este cel mai bun plan pe care îl puteţi propune?”) Aceste întrebări nu aşteaptă răspuns, dar nici nu înlocuiesc o argumentaţie prin care să se demonstreze că nu asta ne dorim, că planul nu este bun;

-          perifraza: grup de cuvinte (unităţi frazeologice – expresii, locuţiuni) care înlocuieşte un termen propriu (de exemplu: „Se va aplica legea la Paştele cailor”, ca să fie clar că niciodată nu se va aplica legea.);

-          prolepsa:   înlăturarea de la început a unui atac pe care adversarul l-ar putea utiliza (de exemplu: „Veţi spune că nu se poate , dar vă pot demonstra contrariul”);

-          preteriţiunea:  menţionarea unui fapt, dând impresia că evocarea e făcută în treacăt, dar în realitate subliniindu-l în mod perfid (de exemplu: „Nu voi vorbi despre moralitatea persoanei în cauză, amintindu-vă totuşi că are o amantă, voi vorbi despre incompetenţa dumnealui.”);

-          concesiunea:  admiterea aparentă a unui dezavantaj, pentru a reveni la atac mai puternic (de exemplu: „…să admitem, într-adevăr, că….dar, nu aveţi dreptate când afirmaţi că, deoarece…”);

-          corectarea: revenire deliberată, dând aparenţa unei simple erori de exprimare (de exemplu: „Acest comportament scandalos, adică nepotrivit, durează de săptămâni, de fapt, de luni”).

Figurile semantice reprezintă folosirea cuvintelor cu sens figurat, pentru a realiza estetica textului, mesajului:

-          metafora: utilizarea unei imagini concrete, în locul unei abstracţiuni (de exemplu: comparaţia „ochii albaştri ca cicoarea” se poate transforma în metafora „cicoarea ochilor”);

-          metonimia/ sinecdoca: substituire de termeni – produsul cu instrumentul, generalul cu particularul şi invers etc. (de exemplu: „Acest om trăieşte din condei”, „Am cumpărat un Grigorescu.”, Acest om este un hagi tudose.”)

-          personificarea: atribuirea unor caracteristici umane obiectelor, animalelor (exemplu: „Urlă prostia în guvernanţii noştri”);

-          oximoron: alăturarea a doi termeni opuşi (exemplu: „un hoţ cinstit”).

Erori grave:

-  utilizarea clişeelor/ a ticurilor verbale;

-  pleonasmul;

-  cacofonia;

-  repetiţia supărătoare;

- comparaţii, epitete nefondate ( Aşa nu: „Dunărea e ca coloana vertebrală prin care respiră aer

plămânii naţiunii”).

RECOMANDĂRI:

-     scrieţi textul mai întâi pe ciornă;

-   analizaţi corectitudinea argumentelor şi eliminaţi erorile de logică, de relevanţă; ordinea în care sunt aşezate argumentele trebuie să corespundă modului natural în care gândesc oamenii: deducţii, inducţii, analogii etc.

-   în ordine descrescătoare, următoarele aserţiuni au putere de convingere: fapte, judecăţi, mărturii, credinţe personale, prejudecăţi;

-     corectaţi greşelile de redactare/ scriere, greşelile de gramatică sau de stil;

-     încadraţi textul în pagină, astfel încât să apară clar paragrafele cu alineat, care să marcheze principalele părţi ale discursului;

-    redactaţi în formă finală

- nu uitați! - dacă vouă înșivă nu vi se par convingătoare argumentele, cu atât mai puțin interlocutorului!

O parte dintre elevii mei, care au urmărit deunăzi talk-show-ul de la Antena3,  m-au rugat să le explic care este, de fapt, sensul anumitor cuvinte supuse, la un moment dat, polemicii din cadrul emisiunii  Sinteza zilei, emisiune la care a fost invitat distinsul prim-ministru al României, domnul Mihai Răzvan Ungureanu.

Dincolo de faptul că observațiile pe care le voi face mai jos nu au nicio conotație politică, trebuie să recunosc că invitatul mai sus-amintit a fost, pentru mine, una dintre cele mai frumoase și plăcute surprize, din punctul de vedere al exprimării corecte în limba română și, nu în ultimul rând, din perspectiva folosirii corecte a cuvintelor la nivel semantic. Nu aș vrea să fiu greșit înțeles: inferând faptul că a fost o surpriză, nu m-am bazat pe premisa că nu mă așteptam ca exact Mihai Răzvan Ungureanu să fi avut această elegantă și impecabilă prestație conversațională. Trebuie să recunoaștem: mulți dintre români au probleme serioase, bazale, de exprimare corectă, fie orală, fie în scris. Pornind de la această certitudine, o astfel de prezență este, pentru mine cel puțin, o oază de speranță în deșertul și/sau deșertăciunea politicii…

Astfel, dragi elevi, vă prezint, cu explicațiile aferente, câteva cuvinte care, din punct de vedere semantic, pun mari probleme multora dintre vorbitorii de limbă română

1.     FLAGRANT   – este cuvântul cel mai inadecvat folosit dintre toate cuvintele, mai ales de către majoritatea jurnaliștilor TV. Iată câteva exemple monstruoase din punct de vedere semantic: L-au prins în flagrant. Și mai rău: I s-a organizat un flagrant. Cuvântul flagrant este un adjectiv și înseamnă  evident, clar, izbitor!!

     Forma corectă este, de fapt, următoarea: A fost prins în flagrant delict. (Deci atunci cînd cineva este prins exact când comite o infracțiune sau imediat după consumarea ei )  [da, sunt și student la Drept, anul IV ]

Aproape zilnic aud aceste sintagme îngrozitoare si incompatibile logic: cum să prinzi pe cineva în evident, în vădit??!!! Ba mai rău, cum adică să îi organizezi (sic!) cuiva un evident, un izbitor?

Deci, domnilor jurnaliști/doamnelor jurnaliste, chiar și enunțul I s-a organizat un flagrant delict este profund greșit! Nu poți organiza tu, procuror/ OCP/DNA etc. un delict, pentru că ar însemna să comiți tu însuți un delict organizând un delict!!! – Acum sper că întelege toată lumea absurditatea acestei exprimări!

Vă conjur (adică vă implor) în numele limbii române: domnilor jurnaliști/doamnelor jurnaliste, NU MAI FOLOSIȚI GREȘIT ACEST CUVÂNT!!

 N.B. Nu m-am referit la TOȚI jurnaliștii. (Se știu ei pe sine se… )

2.     LOCAȚIE   – se folosește greșit, cu sensul de LOC, situare exactă din punct de vedere spațial. Avem de-a face, cu un calc nepermis din limba engleză, și anume din cuvântul location=loc. În limba română, cuvântul locație înseamnă, de fapt, închiriere (aparține limbajului specializat, juridic – de bună seamă).

 3.      SALUTAR    – se folosește greșit cu sensul de binevenit, demn de a fi apreciat, salutat. Conform Noului Dicționar de Neologisme, Acad. Rom., ed.1997, salutar = salvator, folositor vieții și sănătății, bun pentru a conserva sau a stabili sănătatea fizică ori morală. Iată și două exemple, pentru a vă lămuri.

 Greșit : Este salutară intervenția telefonică a dlui X, pentru că suntem fanii lui și chiar ne era dor de el. (Corect ar fi fost Este binevenită intervenția telefonică a dlui X…)

 Corect: Intervenția pompierilor a fost salutară pentru viața copilului.

Acum, sper, este deja clar.

4.   FINALITATE  – se folosește greșit cu sensul de final, sfârșit. Cuvântul finalitate înseamnă scop, țel, țintă.

Greșit: A fost un film cu o finalitate greu de anticipat.

Corect:  Care a fost, până la urmă, finalitatea demersului tău?

5.   FORTUIT -  se folosește greșit cu sensul de forțat. De fapt, cuvântul înseamnă întâmplător, pe neașteptate, inopinat (Atentie! – NU inopinant!! Dar veți spune păr grizonant, nu grizonat!!)

  Corect: Venirea lui fortuită m-a cam deranjat, recunosc.

Greșit: Am venit la tine mai mult fortuit, pentru ca am nevoie să mă împrumuți urgent cu niște bani.

6.   ALTERNATIVĂ    - se folosește greșit cu sensul de  o variantă, o opțiune, o posibilitate. De fapt, cuvântul înseamnă  posibilitate de a alege între două soluții, între două situații care se exclud.

Greșit: Am două alternative: fie plec, fie rămân.

Corect: Am doar o alternativă: fie plec la tine, fie rămân acasă.

7.   DIALOG  – Părerea, foarte des întâlnită, că dialog înseamnă conversație între două persoane este eronată. De fapt, cuvântul dialog este format dintr-un prefixoid și un sufixoid – ambele de orgine greacă, însemnând dia= între, peste + logos= vorbire. Aș vrea să semnalez faptul că, nu o dată, DEX 98, de exemplu, oferă o explicație greșită, considerând și el că dialogul se referă  la o conversație între (doar) două persoane. Nimic mai fals!

     Corect : Am asistat la un dialog între patru persoane. Deci dialog între două persoane NU este o structură pleonastică!!

8.   DILEMĂ – Din nou, unele dicționare, printre care si DEX 98 – între noi fie vorba, unul dintre marile deservicii aduse limbii române -, oferă explicații fie eronate, fie trunchiate, cu privire la sensul acestui cuvânt. De exemplu, și mai rău, NDN 97 definește dilema ca raționament care pune două alternative dintre care trebuie aleasă una, deși ambele duc la aceeași concluzie.(sic!)  Mai sus am explicat cât de nefericită este exprimarea două alternative!

De fapt, dragi elevi, dilema este acea alternativă (una!) in care cineva are de ales între două variante, atentie!, ambele nefavorabile, însă una dintre ele este preferabilă celeilalte. Deci vom alege răul mai mic, mai puțin dezavantajos.

       Corect:  Am o dilemă: dacă o iau la stânga mă papă lupul, dacă o iau la dreapta, mă papă ursul. Ce fac?

      Greșit: Am o dilemă: Să iau pe mine tricoul alb sau să iau tricoul negru?

9.  ONEROS   – se folosește greșit cu sensul de  costisitor, împovărător, apăsător; dezavantajos, ilegal, ilicit, incorect. Profund eronat!

De fapt, cuvântul oneros este un adjectiv și se folosește când ne referim la  contracte, convenții. Înseamnă care impune cuiva sarcini și se folosește îndeobște în limbajul juridic – cu titlu oneros = cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini. [< fr. onéreux, lat. onerosus < onus – sarcină].

10.   MORBID    – Întrebați 10 români ce cred ei că înseamnă cuvântul morbid. Opinez că minim 8 dintre ei vă vor spune – în mod total greșit – că se referă la moarte, la ceva macabru, lugubru, terifiant. Obvios, nimic mai fals! De fapt, cuvântul înseamnă bolnav, bolnăvicios, nesănătos.

Greșit: Ce film morbid, m-a cuprins groaza!

Corect: Nu pot ieși în oraș, am o stare morbidă, cred că am o viroză.

P.S. 

1.     Cuvântul IAȘI este un substantiv plurale tantum. Seulement pour les conaisseurs!! Uite așa, pour epater le bourgeois!!

  Dragii mei elevi, vouă o să vă explic în particular despre substantivele singularia tantum și pluralia tantum.

2  Rugăminte adresată organelor competente a dispune în acest sens: vă rog, eliminați prin HG/ ordin de ministru etc. sintagma POLITIE CRIMINALĂ!! – Este profund greșită!! Ne facem de râs! De fapt, avem de-a face cu ceea ce se numește in literatura de specialitate contradictio in adjecto, deci o contradicție în adaos efectivă. Este o incompatibilitate semantică, datorată calcului nepermis din limba engleză a cuvântului CRIME =crimă, infracțiune. POLIȚIE JUDICIARĂ vă spune ceva?? Dar POLIȚIE CRIMINALISTICA? Nu confundați sensul adjectivului criminalistic cu al adjectivului criminal. Desi se circumscriu aceleiași sfere semantice (fac parte din aceeași familie de cuvinte), semantic sunt cvasiantagonice. Cred că toată lumea înțelege diferența dintre un criminalist (specialist in știința criminalistică) și un criminal= infractor (în baza art.174 & următoarele Cod Penal). Rog a se consulta DOOM2/ Noul dicționar de neologisme/ Noul DEX – veți putea lesne observa că, din punct de vedere semantic, singurul sens al cuvântului criminal din limba română nu are nimic de-a face cu sensul din limba engleză. Bref, să nu o mai dăm după cireș, poliție criminală înseamnă poliție care a săvârșit o crimă. E absurd!

Haideți să dăm celor ce vin după noi o limbă română frumoasă, elegantă și nesiluită. Mulțumesc!

3. Prezentul material face parte integrantă din cartea la care, de un an, încă lucrez în mod cvasicotidian. Aș vrea să învederez faptul că dispozițiile Legii 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe protejează inclusiv propriile-mi excogitații, unele, iată, publicate pe acest site. Deci necesitatea acordului meu în scris, pentru a fi folosite/preluate aceste rânduri, este peremptorie.

Cu drag tuturor, din dragoste simplă și pură pentru limba română.

Până pe data de 29 februarie, toți cei interesați de pregătirea pentru examenul de admitere la FJSC beneficiază de testare gratuită la proba de limba română și cea de creativitate și expresivitate!!

Testul predictiv respectă întocmai cerințele examenului de admitere, sesiunea iulie 2012.

La limba română candidatul va fi evaluat la următoarele aspecte ale limbii: 

- ortografie și ortoepie

- punctuație

- lexic

- relații semantice

- fonetică

- greșeli de exprimare la nivel gramatical, semantic și sintactic

La proba de creativitate și expresivitate, candidatul va fi evaluat la:

-narațiunea epică

-discursul argumentativ

Scopul testului predictiv este acela de a identifica nivelul la care elevul se află și, nu în ultimul rând, dacă acesta, în urma unei pregătiri de specialitate, are șanse reale de a fi admis în cadrul FJSC.

Testul durează 2 ore și 30 de minute iar în urma testării candidatul va primi:

- corectarea integrală a testului

- fișa de evaluare completă

- recomandări cu privire la îmbunătățirea aspectelor legate de limba română

- recomandări de perfecționare a scriiturii și a discursului argumentativ.

Cei interesați mă pot contacta exclusiv telefonic pentru rezervarea zilei de testare.

Repet, termenul-limită în care puteți beneficia cu TITLU GRATUIT de testarea predictivă este 29 februarie.

La mulți ani și mult succes!

Prof. Alexandru Cohut

tel:   0722.588.016

TEST GRILĂ

 GREŞELI DE EXPRIMARE

Pentru următoarele cerinţe, alege o singură variantă de răspuns:

 1)           În exemplul: Acesta este un elev leneş care nu trebuie să-i acordăm multă încredere, întâlnim:

    a)   un anacolut

b)    un pleonasm

c)    un anacolut şi un pleonasm

2)        În exemplul: Am plecat atunci cu toţii la lac. identificăm:

a)   un pleonasm

b)   o cacofonie

c)   două cacofonii

3)       În propoziţia: Aniversăm 126 de ani de la Independenţă. există:

a)   un anacolut

b)  un exemplu de hipercorectitudine

c)  o tautologie

d)  un pleonasm

4)    Pronunţările Uaterlo în loc de Vaterlo pentru localitatea belgiană Waterloo, precum şi pronunţările Cicago în loc de Şicago pentru oraşul american Chicago, sau Rio de Haneiro în loc de Rio de Janeiro pentru Rio de Janeiro constituie:

a)   pleonasme

b)   cazuri de hipercorectitudine

c)    anacoluturi

5)             În zicala Frate, frate, da’ brânza-i pe bani! întâlnim:

a)     un pleonasm

b)    o tautologie

c)    un caz de hipercorectitudine

6)      Pronunţările blömaren (corect: blömarin), poplen(corect: poplin), şocolată (corect: ciocolată), gioben (corect: joben) constituie cazuri de:

a)    hiperfranţuzisme

b)    anacoluturi

c)    pleonasme

7)        Exprimările greşite partea a întâia, seria a întâia sunt în cazul de:

a)   hipercorectitudine

b)   tautologie

c)    anacolut

8 )       Expresiile diurnă pe zi, greutate ponderală, lipom de grăsime, protagonist principal, harta mapamondului, mijloace mass-media etc. sunt:

a)   pleonasme

b)    hiperfranţuzisme

c)     anacoluturi                                       

9)           Pronunţările şpicher, ştart, ştandard, şpray, ştop constituie cazuri de:

a)      pleonasme

b)      hipergermanisme

c)      cacofonii

10)       Pronunţările piftea (în loc de chiftea, care vine din limba turcă) şi juvaier (în loc de giuvaier, care vine, de asemenea, din limba turcă) reprezintă cazuri de:

a)     pleonasme

b)    hipercorectitudine

c)    cacofonii

11)       Alege pronunţia corectă a numelor proprii Gala Galaction, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densusianu:

a) Gala Galacsion, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densuşianu

b) Gala Galaction, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ovid Densuşanu

c) Gala Galaction, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Ovid Densusianu

12)       Anacolutul este definit ca:

a) figură sintactică ( de construcţie ) care constă în repetarea unui cuvânt / grup de cuvinte la sfârşitul  unei unităţi sintactice sau metrice şi la începutul celei următoare

b) tip de redundanţă, de repetiţie de sens în anumite condiţii sintactice

c) discontinuitate sitactică în construcţia propoziţiei sau frazei, apărută din cauza neconcordanţei dintre modelul logic şi realizarea gramaticală a enunţului

13)       Cacofonia se defineşte ca:

a) scriere neconformă cu regulile ortografice

b) efect acustic dezagreabil, rezultat din repetarea sau combinarea sunetelor / silabelor în cuvinte sau în frază

c) tip de schimbare fonetica prin care două sunete succesive fuzionează în rostirea legată, devenind un sunet unic

14)        Hipercorectitudinea este:

a)     tip de propoziţie principală care nu intră în relaţie sintactică cu nicio altă propoziţie

b)   abatere lingvistică de un tip special, datorată preocupării vorbitorilor de a se conforma normelor limbii literare, manifestată în modificările fonetice, grafice sau gramaticale determinate de false analogii

c)    acea parte din enunţ care, în cadrul discursului, formează centrul interesului comunicativ sau prim-planul informaţional, aducând, în procesul comunicării, partea nouă de informaţie

15)       Pleonasmul este:

a)   o repetiţie de tip special , care constă în repetarea unei părţi de propoziţie sau a unei propoziţii prin aceleaşi  cuvinte și cu acelaşi înţeles, dar cu funcţii sintactice diferite

b)   discontinuitate sintactică în construcţia propoziţiei sau a frazei, apărută din cauza neconcordanţei dintre modelul logic şi realizarea gramaticală a enunţului

c)    tip de redundanţă care constă în alăturarea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte care repetă inutil sensul exprimat de altul, plasat anterior în şirul vorbirii

N.B.!     -    Elevii care vor sa primească răspunsurile corecte îmi pot trimite un e-mail cu răspunsurile proprii. Fiecare elev va primi, GRATUIT, atât nota, cât și explicațiile sumare cu privire la eventualele greșeli.

                 –    Urmatorul test grilă va evalua cunoștințele de bază cu privire la examenul de creativitate și expresivitate.

Succes!

1. Arată câte greșeli ( de orice natură) conține următorul enunț:

Pe lângă faptele umaniste care le-a făcut el a promovat mereu progresul și învătământul umanitar.

a) 2 greșeli       b) 3 greșeli        c) 4 greșeli      d)  5 greșeli

2. Fie următorul enunț:

Înainte de aș face bagajele, mai citi odată telegramele straniii de la socrii săi dar tot nu le găsi vre-o motivație.

Acesta conține:

a)  4 greșeli de ortografie și niciuna de punctuație

b)  4 greșeli de ortografie și o greșeală de punctuație

c)  3 greșeli de ortografie și o greșeală de punctuație

d)  5 greșeli de ortografie și niciuna de punctuație

3. Fie următorul enunț:

Unde-i fi tu, vom fi și noi, că tu ni-i fi sprijinul la bătrânețe, de vreme ce propriii-i fii ne-au abandonat.

Acesta conține:

a)  nicio greșeală      b)  o greșeală      c)  2 greșeli        d)  3 greșeli

4. Arată câte greșeli ( de orice natură) conține următorul enunț:

Te rog Ioane, așează-te pe scaun, renunță la pantofi și dăi-i lui Georgeta.

a)  3 greșeli      b) 4 greșeli      c)  5 greșeli      d)   2 greșeli

5. Cuvântul culant este în raport de antonimie cu:

a) zgărcit    b) generos     c) galant     d) bădăran

6. Cuvântul pârcălab reprezintă:

a)  un arhaism fonetic;   b) un arhaism lexical;   c) un regionalism;  d) altă variantă

7. Sinonimul cuvântului claustral este:

a)  monahal     b)  izolant      c)  fobie       d)  afabil

8. Sensul expresiei ad-hoc este:

a)    pe loc, pe neașteptate;    b)   după cum consideră o adunare;     c)  pentru un anume scop             d)   alta variantă

9. Se dau următoarele expresii: cartografierea hărții, exterminare în masă,  afront jignitor,  preambul rezumativ. Care dintre ele constituie pleonasme?

a) toate;  b) toate, în afară de a treia;  c) numai prima, a treia șia patra;  d) numai a treia și a patra.

10. În cuvintele: exact, exalta, exagera, exegeză, extorca litera x redă grupul de sunete gz în:

a) niciunul dintre cuvinte;  b) toate cuvintele;  c) primele două cuvinte;  d ) altă interpretare

11. Sensul cuvântului colportaj este:

a)  distribuire (a cărților, a presei);   b) răspândire de zvonuri   c) plan de răzbunare împotriva cuiva;     d) adunare de informații compromițătoare împotriva cuiva.

12. Se dau următoarele serii:   (1) bulgăr / bulgăre,   (2) corvadă / corvoadă

(3) rămurică / rămurea (4) hublo / hublou

Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale:

a)  în toate seriile;

b) numai cele din prima serie;

c) numai cele din a doua și a treia serie;

d) numai cele din prima, a doua și a treia serie.

13. Substantivul îndemn este format prin:   a) derivare regresivă     b) derivare progresivă

c) schimbarea valorii gramaticale     d)  compunere.

14. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria:

a)  chin, școlari, iarnă, lin;       b) spin, miniștri, aviator, a sosi;      c)  (a) ști, monștri, îți, cui;

d)   evrei, (a) pica, indiscret, coli.

15. Cuvintele vin (=băutură alcoolică) și vin (= verb indicativ prez. pers.I sg) sunt:

a)  omonime totale;   b) omonime parțiale;   c) omonime morfologice;    d) nu sunt omonime;

16. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în:

a) mătușii, vinii, aleii, cămășii, pieții;

b)  mătușii, vinii, aleii, cămășii, pieței;

c)  mătușii, vinei, aleii, cămășii, pieței;

d)  mătușii, vinei, aleei, cămășii, pieței;

17. Se dau următoarele expresii:  magmă incandescentă,  mecena al artelor,  periplu pe ocean, monopol exclusiv.

Care dintre ele constituie pleonasme?

a)  niciuna;     b) toate;     c) numai a doua și a patra;     d) toate, în afară de  a  treia.

18. Se dau următoarele cuvinte: după-masă, după-amiază, sud-american, sui-generis,

nord-coreean, cal-de-mare.

Sunt corect scrise cu cratimă:

a)  toate, în afară de al șaselea;

b)  numai primul, al doilea, al treilea și al patrulea;

c)   toate;

d)  toate, în afară de al patrulea

NOTA BENE!

1. Fiecare item se notează cu 0.50 p. Astfel, 18 întrebări x 0,50p = 9 puncte + 1 din oficiu =10

2. Modelul testului este asemănător celui de la examenul de admitere la FJSC, însă cu un grad de dificultate superior acestuia.

3. Voi trimite nota prin e-mail oricărui candidat care imi va trimite raspunsurile proprii pe e-mail.  Nu zăboviți mai mult de o ora pentru rezolvarea testului, astfel  încât să-l faceți respectând întocmai conditiile limitative din timpul examenului propriu-zis.

Succes, prieteni!

I. Rescrieți corect următoarele enunţuri:

a)      Odată ce mi-ai spus că înţelesesei de la bun-început cea ce trebuia sa faci, nu mai te-am sfatuit cu nimic, ne dându-mi seama că am comis astfel o eroare.

b)      Am încercat adeseaori să vorbesc cu tine de bunii si notorii tăi prieteni, dar nu-mi priii nicodata atitudinea ta rau-voitoare si inflecsibilă.

c)      Ţi-am zis mereu să nu fi atât de recalcitrant cu proprii-ţi tăi copii, în deobşte in prezenţa a altor copii de seama lor.

d)      Mie însămi mi-a vorbit frumos de colegii lui de serviciu, si n-aşi fii banuit vreo dată ca poate fi capabil să se răzbune pe ei.

e)      Mereu mi-au plăcut de albastrii ei ochi, deşi, o prefer mai mult pe colega ei de cameră.

II. Alegeți varianta corectă:

1. repercusiune / repercursiune
2. a  însera/ a insera
3. preşedenţie/ preşedinţie
4. chilug / pilug
5. el crează / creează
6. te rog să fi bun / te rog să fii bun
7. nu fi inflexibil! / nu fii inflexibil!
8. weekend / week-end
9. In urma şocului, el suferă de alienare / alienaţie.
10. încunoştinţare /  încunoştiinţare
11. defalchez defalc
12. încarnare / incarnare
13. a încuviința / a încuvința
14. invederat / învederat
15. inveterat/ înveterat
16. post-universitar / postuniversitar
17. prim ajutor / prim-ajutor
18. prim plan / prim-plan
19. ea înșeală / înșală
20. se atașază / se atașează
21. forjează / forjază
22. el deșală calul / el deșeală calul
23. ea se așază / se așează
24. se înfățișază / se înfățișează
25. mega-petrecere / megapetrecere
26. da-tu-mi-le-ai ?/ datu-mi-le-ai ? / dat-u-mi-le-ai ? / datumi-le-ai ?
27. doi iunie/ două iunie
28. mă sfiii să-l întreb / mă sfii să-l întreb
29. tu coapseși / tu copseși  (a coace, perfectul simplu)
30. aceleiași fete / aceleeași fete / aceleiaș fete ( dativ, fem. sg, adj. pron. dem. de identitate)

III.    Dați sinonime pentru următoarele expresii, locuțiuni, sintagme și neologisme:

1.            a vinde brașoave

2.            a-și lua nasul la purtare

3.            a vinde blana ursului din pădure

4.            a se duce pe apa Sâmbetei

5.            a purta cuiva sâmbetele

6.            rara avis

7.            modus vivendi

8.            sabia lui Damocles

9.            exhaustiv

10.         a persifla

P.S.        Cine dorește să afle răspunsurile corecte, poate să-mi trimită răspunsurile proprii pe e-mail și, în ordinea primirii e-mail-urilor, fiecare va primi de la mine răspunsurile corecte, în mod  GRATUIT.

Succes!!

prof. Alexandru Cohut

“Singurul lucru care ma tinea sa nu vin la meditatii erau banii. Pur si simplu, credeam ca meditatiile vor fi foarte scumpe. Consider ca m-am inselat, onorariul este chiar accesibil,. Mai tarziu am inteles ca, de fapt, investisem in viitorul meu.” – Marian , Bucuresti , promotia 2001.

“Ma felicit si acum ca am avut inspiratia sa-mi ascult parintii sa vin la pregatire la domnul profesor. Am fost olimpica la romana si credeam ca acest lucru era suficient pentru a fi studenta la FJSC. Dupa testul predictiv, mi-am dat seama cat de mult m-am inselat. Meditatiile nu numai ca m-au ajutat sa intru la facultate, dar m-au si motivat sa cer intodeauna mult mai mult de la mine. Multumesc, domnule profesor!”  -  Adina, Suceava,  promotia 2006

“Ca orice proaspat liceean, pe vreamea aceea, eram tare nehotarat. Nu stiam la ce facultate sa dau si daca voi avea nevoie de pregatire pentru asta. Cand m-am hotarat sa-l sun pe Alex ma gandeam doar sa-l intreb ce imi poate oferi facultatea si ce trebuie sa fac pentru a fi student. Mi-a raspuns la ambele intrebari. Am dat la FJSC, am intrat si acum am deja 3 ani de lucru in presa scrisa. Multumesc, Alex, pentru sfaturile si indicatiile de atunci.” –  Andrei, Bucuresti,  promotia 2002.

“Niciodata n-am avut incredere in mine cu adevarat. Si asta de cand ma stiu. Ii sunt recunoscator lui Alex pentru mai mult decat ca am intrat la facultate. A reusit atunci – nici acum nu stiu cum – sa vada in mine mult mai mult decat vedeam eu. Fara sa exagerez, consider ca mi-a conturat personalitatea,  si, cel mai important, m-a ajutat sa am cu adevarat incredere in potentialul meu. Imi aduc si acum aminte ce mi-a spus dupa testul predictiv: ” Nu te-am acceptat la meditatii pentru ceea ce esti acum, ci pentru ceea ce poti fi”. Iti sunt vesnic recunoscatoare, Alex. Multumesc” –  Lavinia, Craiova,  promotia 2003

“Cu atatia meditatori-fantoma pe piata, va spun sincer ca am avut suspiciuni in privinta lui Alex si m-am hotarat cu greu sa vin la meditatii. Dupa prima intalnire, m-a convins ca am nevoie de meditatii si ca este un om de calitate. Faptul ca am ajuns director de PR la o multinationala se datoreaza intr-o masura importanta lucrurilor invatate de la Alex.” –  Andreea, Constanta,  promotia 2005

“Am dat la Jurnalism in 2004 fara sa ma pregatesc, credeam ca va fi usor si ca voi intra fara probleme. Ma bazam pe ideea ca romanul s-a nascut poet si ca nu am nevoie de meditatii pentru asta. Desi am crezut ca am scris bine, am picat cu 3 si ceva. M-am angajat curier si nu mai aveam de gand sa fac o facultate.  Anul urmator am zis hai sa incerc din nou, tot la Jurnalism, dar de data asta cu sfaturile si pregatirea unui specialist. Alex a fost primul pe care l-am intalnit si a fost suficient. Am intrat la buget si acum lucrez (copywriter) la o agentie de publicitate din Manchester, UK. Thank you, Alex!”  –  Alin, Galati, promotia 2006.

M-ai invatat sa scriu, m-ai invatat sa gandesc, m-ai invatat limba romana pe care o stii cum putini o stiu. Acum scriu recenzii, cronica de film si poezie, gratie incapatanarii tale de a crede in valoarea mea. Multumesc, prieten drag!” - Iulia, Pitesti,  promotia 1998